Puterea unei povești bune

Voi posta aici două descrieri, amândouă despre acelaşi eveniment. Citiţi-le pe amândouă şi apoi vedeţi ce credeţi despre întrebarea care urmează.

Dar prima dată doar faptele, domnilor.

 

Surse informează că un bărbat a fost asaltat chiar lângă şoseaua principală. Mai multe obiecte care se aflau în posesia acestuia au dispărut. Un bărbat de naţionalitate mixtă l-a găsit şi l-a dus la un hotel din apropiere pentru a-şi reveni şi s-a oferit să acopere toate costurile, după spusele managerului hotelului.

 

Iar acum forma poveştii.

Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat şi l-au lăsat aproape mort. Din întâmplare, se cobora pe acelaşi drum un preot; şi, când a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături. Un Levit trecea şi el prin locul acela; şi când l-a văzut, a trecut înainte pe alături. Dar un Samaritean, care era în călătorie, a venit în locul unde era el şi când l-a văzut, i s-a făcut milă de el. S-a apropiat de el, i-a legat rănile, şi a turnat untdelemn şi vin; apoi l-a dus la dobitocul lui, l-a dus la un han, şi a îngrijit de el. A doua zi, când a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului, şi i-a zis “Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întoarcere.” (Luca 10:30–35).

 

Şi acum urmează prima parte dintr-o întrebare cu două părţi: Care din cele două descrieri are cel mai mare potenţial de a fi ţinută minte?

Cel mai probabil vă veţi aminti cel mai bine forma poveştii. Motivul pentru care povestea respectivă vă va rămâne întipărită în minte este pentru că aceasta v-a atins emoţiile şi v-a stârnit imaginaţia pe măsură ce aţi citit-o. Aţi reuşit să vă imaginaţi întâmplarea în ochiul minţii – mult mai mult decât atunci când aţi citit doar simplele informaţii – iar această imagine vizuală va avea efecte de durată.

 

Dar mai este ceva. Da, veţi tine minte povestea mai bine şi mai mult timp. Este bine să ne amintim; dar faptul că ne amintim simple informaţii nu ne va educa în adevăratul sens al cuvântului. Numai ideile pot educa cu adevărat întreaga persoană.

Aşadar, aceasta este întrebarea din două părţi în format complet: Care din cele două descrieri are cel mai mare potenţial nu doar  să fie ţinută minte, ci şi să vă formeze ca persoană?

 

Aţi observat cum prima descriere este lipsită de lecţii de viaţă care să ne educe pe noi ca şi oameni? Există doar o mică licărire de acest fel în afirmaţia despre plata sumei de bani, trecută însă uşor cu vederea.

Dar câte idei sunt inserate în cea de-a doua descriere? Atât de multe idei ce ar fi avut un impact emoţional în special asupra audienţei de atunci: poziţiile celor care au trecut pe acolo şi modul în care au reacţionat; statutul social al Samariteanului şi cum era văzut acesta; compasiunea pentru cineva care probabil te dispreţuieşte; mâinile murdare şi neplăcerea sau lipsa de comoditate atunci când oferi primul ajutor; folosirea propriilor posesiuni pentru a ajuta o persoană pe care nu o cunoşti; suma de bani şi valoarea acesteia în vremea aceea!

 

Acum avem şi altceva de discutat pe lângă simpla amintire a poveştii! Avem acum un instrument puternic pentru educarea întregii persoane.

Aşadar, toate acestea confirmă ideea că primul pas în realizarea unei lecţii narative de succes este alegerea cărţii potrivite. Cartea potrivită, o carte vie bună, va:

  • atinge emoţii,
  • stârni imaginaţia,
  • crea imagini mentale prin cuvintele sale,
  • transmite idei vii, nu doar simple informaţii.

Alegeţi o carte vie bună şi naraţiunea va veni de la sine.