Când eu (Sonya Shafer de la simplycharlottemason.com) am terminat liceul in America, nu ştiam mai nimic despre istorie. Da, am avut note bune. Da, am fost şef de promoţie. Însă mi-au rămas foarte puţine informaţii despre istorie. Nu aveam niciun motiv să reţin acea listă de evenimente şi date după examen, pentru că nu aveam nicio relaţie personală cu ceea ce se întâmplase. Nu era deloc important pentru mine.
Dar din fericire, în ultimii 17 ani de homeschooling după metoda Charlotte Mason, am început să apreciez istoria şi relaţiile personale cu oamenii implicaţi. Cum? Folosind metodele Charlottei de predare a istoriei am învăţat o dată cu copiii mei şi mi-a făcut plăcere!
În capitolul de astăzi din seria noastră „Materie cu materie”, haideţi să vedem cum putem preda istoria într-un mod specific Charlotte Mason: prin cărţii vii, naraţiune şi Cartea Secolelor.
Cărţile vii sunt un element cheie în predarea multor materii în metoda Charlotte Mason. O carte vie este o carte care face subiectul să se trezească la viaţă. Este scrisă deobicei, de un autor cu pasiune pentru materia respectivă, nu de un comitet care a fost angajat să dea informaţii. O carte vie atinge emoţiile şi stârneşte imaginaţia, iar în acest fel este mai uşor să vezi în ochiul minţii evenimentele descrise. Cărţile vii conţin idei, nu doar informaţii seci, lipsite de esenţă.
Am scris mult despre cărţile vii de-a lungul anilor. Mai jos veţi găsi câteva linkuri care vă vor oferi mai multe detalii şi vă vor ajuta în selectarea cărţilor vii de istorie. (Deocamdată articolele respective sunt disponibile doar în engleză.) Dacă doriţi sugestiile noastre pentru astfel de cărţi, puteţi arunca o privire aici. Noi dorim să adăugăm mai multe sugestii în limba română mai târziu.
o Articolul "Puterea unei povești bune" (română)
o Articolul „Alegerea cărţilor ca un expert" vă va ajuta mai mult în procesul de selectare al cărţilor bune
o Video despre identificarea flecărelii
o Articolul „Dincolo de curtea exterioară” despre modul în care cărţile vii fac învăţarea să rămână
o Articol care ilustrează diferenţa dintre „Informaţii vs. Idei”
Tocmai ce aţi citit un fragment dintr-o carte vie de istorie. Ce faceţi apoi cu acest fragment? Îi cereţi copilului să povestească. El ar trebui să spună cu propriile cuvinte tot ce işi aminteşte din lectură. Naraţiunea solicită un nivel de gândire mai înalt decât întrebările de tipul adevărat/fals, cu variante multiple de răspuns sau întrebări cu completare de spaţii libere. Într-un fel, prin naraţiune îi cereţi copilului să fie foarte atent şi să compună un eseu mintal.
Naraţiunea poate părea uşoară până când o încercaţi pe propria piele. Charlotte a încurajat şi adulţii să utilizeze această metodă pentru a-i ajuta să înveţe. Atunci când înţelegeţi potenţialul naraţiunii, veţi înţelege şi de ce Charlotte a folosit-o în predarea multor materii.
Mai jos puteţi accesa câteva linkuri cu mai multe detalii despre naraţiune.
o Un articol despre Metoda de naraţiune Charlotte Mason (română)
o O serie de întrebări şi răspunsuri despre naraţiune cu toate răspunsurile luate chiar din cuvintele Charlottei. (doar în engleză deocamdată)
o Un video despre naraţiune (tot în engleză, dar se înțelege bine)
o Idei pentru realizarea naraţiunii în diferite feluri (română)
Celălalt instrument foarte bun pe care Charlotte l-a folosit în predarea istoriei a fost Cartea Secolelor. Aceasta este de fapt, o cronologie într-o carte. Pe măsura ce citiţi (şi povestiţi) despre oameni şi evenimente în istorie, notaţi-le pe paginile corespunzătoare în Cartea Secolelor.
Genialitatea acestei idei iese la lumină atunci când scrieţi numele unei persoane pe o pagină ce conţine deja o altă persoană sau un eveniment care s-a întâmplat în acelaşi secol. Acum creierul face conexiunea: „A! El a trăit în aceeaşi perioadă cu _____.” O legătură pe care copilul dumneavoastră o face singur, va avea cea mai adâncă impresie asupra lui şi va dăinui cel mai mult. Iar o Carte a Secolelor reprezintă instrumentul principal pentru ajuta copilul să facă acele conexiuni mintale.
Când copiii sunt destul de mari, fiecare ar trebui să aibă propria Carte a Secolelor. Elevii Charlottei o primeau la aproximativ zece ani. Pe parcursul perioadei în care copiii sunt mai mici, puteţi alcătui o Carte a Secolelor în familie.
Propria mea Carte a Secolelor (da, părintele trebuie să aibă şi el una!) a devenit un însoţitor minunat şi este de asemenea, o listă a oamenilor fascinanţi pe care i-am întâlnit prin intermediul cărţilor vii de istorie. Acum istoria are sens!
Puteţi găsi un exemplu pentru o Carte a Secolelor aici și model de bază gratis de Carte a Secolelor şi o versiune de lux extinsă în articolul, Propria mea Carte a Secolelor: o mare bucurie.
Charlotte recomanda predarea istoriei în ordine cronologică, lucru ce are sens din moment ce mare parte din ce s-a întâmplat a fost bazat pe cauză şi efect. Aşadar, asiguraţi-vă că treceţi prin istorie în mod secvenţial, dar nu vă simţiţi obligaţi să coordonaţi şi celălalte materii cu perioada de timp pe care o studiaţi la istorie.
Charlotte a susţinut conexiunile naturale, precum istoria şi geografia. Dar nu trebuie să limitaţi, spre exemplu, studiul picturii, la o anumită perioadă istorică. Puteţi alege dintr-o varietate de ere cu stiluri diferite. Cheia este să le introduceţi în Cartea Secolelor pe măsură ce le studiaţi. Apoi, când veţi ajunge la acel punct din istorie, copilul dumneavoastră va avea o ocazie minunată să facă o conexiune mintală când va vedea acel „vechi prieten” uitându-se la el din paginile secolului respectiv.
Indiferent dacă istoria este materia dumneavoastră preferată sau doar aţi uitat foarte multe date, vă puteţi bucura alături de copiii dumneavoastră, văzând cum istoria prinde viaţă atunci când folosiţi metodele minunate ale Charlottei cu cărţi vii, naraţiune şi Cartea Secolelor.
sursa articolului: www.simplycharlottemason.com (tradus cu permisiunea)